Psihologia copilului. Cand copiii au emotii si parintii nu inteleg

Dragi parinti, a inceput scoala si gradinita!
Copilul vostru plange si se tavaleste pe jos in holul gradinitei/scolii, nevrand sa ramana acolo.
Asta este doar ce vedeti voi si cadrul didactic…

Draga mamica, ce face puiul tau, de fapt? Iti cere ajutorul!
Ce faci tu? Ii intorci spatele si pleci. O adevarata CRIMA pentru sufletul lui.
De ce? Prin gestul tau, ii darami increderea lui in tine! Ii arati ca nu iti pasa de sentimentele lui (fata de acel loc strain de care ii este frica).

De ce plang copiii in astfel de situatii? Sunt oare prea rasfatati? Vor sa fie bagati in seama? Joaca teatru? NU!
Copiii plang de frica de necunoscut, de locul strain in care au ajuns, de oamenii straini care sunt acolo, de teama separarii de mama si de casa lui cu jucarii.

Ce faci tu, ca mama? Pleci. Adica, Il ABANDONEZI. Da, pentru ca asta traieste copilul in sufletul lui: se simte parasit si abandonat de mama lui!
Deci, pe langa frica, apare sentimentul cumplit de ABANDON, care il va bantui toata viata si il va infricosa de fiecare data cand se va simti parasit.

Ce e de facut?
Nu inchide ochii la plansul celui mic, la sentimentele lui din acele momente! In sufletelul lui, el este disperat si dezechilibrat emotional!

Copilul are nevoie de:
– sprijin;
– iubire, ocrotire;
– sa stati cu el pana se linisteste si are incredere in acel loc si in cadrul didactic de acolo;
– sa ii vorbiti, sa il luati in brate si sa ramaneti cu el pana se obisnuieste cu noua situatie;
– sa simta ca esti atenta la sentimentele lui si ca i le respecti.

De ce e nevoie din partea ta?
De rabdare si de timp. Si cand spun timp, nu ma refer la faptul ca ramai 10-15 minute cu el la gradi/scoala si pleci apoi, multumita ca ti-ai incheiat “misiunea”! Ramai cu el la gradi/scoala atata timp cat are nevoie sufletul lui sa se linisteasca si sa-si recapete increderea in tine, in ceilalti oameni si in viata!
Si nu doar o zi. Stai cu el o zi, doua, trei, o saptamana, doua saptamani. CAT ARE EL NEVOIE! Nu ignora sufletul lui, sentimentele lui. Echilibrul emotional al copilului tau este mult mai important decat orice, mai important decat timpul pierdut de la job (pe care il poti recupera ulterior)!

Asadar, mamici si tatici dragi, fiti atenti, cu iubire, rabdare si intelegere, la sentimentele si emotiile celei/celui mic(i) cand incepe gradinita/scoala! Daca aveti nevoie de mai multe sfaturi si recomandari de la specialisti de renume international, LE GASITI AICI. Important este sa aveti cunoastere si sa detineti stiinta iubirii inteligente a copiilor vostri!

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.


Lasa un comentariu