Nu este de mirare faptul ca Finlanda este din nou pe primul loc in Europa, de aceasta data din punct de vedere al performantei in educatie. In prezent, copiii finlandezi sunt cei mai pregatiti din lume, potrivit unor date recente.

Inca din anii ’90, parintii finlandezi au avut acces la gradinite gratuite pentru copiii de la varsta de 8 luni pana la 5 ani, iar din anul 1996 au introdus si 1 an de “gradinita prescolara” pentru copiii de 6 ani. Gradinitele includ centre de ingrijire de o zi si locuri de joaca municipal cu supravegherea unui adult in care parintii pot insoti copilul.

Municipalitatea va plati, de asemenea, mamele sa stea acasa si sa ofere “gradinita de acasa”, pentru primii trei ani, in cazul in care se doreste acest lucru, cu vizite ocazionale de la un asistent social pentru a vedea daca mediul este adecvat.

De la varsta de sapte ani si pe durata primilor sase ani ai scolii primare, copiii au, la toate materiile sau la majoritatea lor, acelasi profesor care vegheaza ca niciun elev sa nu ramana exclus, acesta fiind modul in care se urmareste consolidarea stabilitatii emotionale a elevilor si increderea in fortele proprii.

Daca in Romania putem avea intre 20-25 de copii intr-o sala de curs cu un singur profesor, in Finlanda pentru copii de 3 ani si sub 3 ani exista trei adulti: un profesor si doua asistente medicale.

Dupa cum spuneam, educatia in Finlanda nu presupune niciun fel de taxa, iar mesele sunt complet subventionate de stat. In prezent sistemul de invatamant finlandez consta intr-o baza obligatorie de 9 ani de scoala generala (7-15 ani), invatamantul universitar si profesional secundar general post-obligatoriu, invatamantul superior si educatia adultilor (continuand pe tot parcursul vietii).

Programul de scoala al unui copil finlandez

Un copil finlandez incepe scoala la ora 8.00. Trebuie mentionat faptul ca acestia nu fac mai mult de 15 minute si, conform legii finlandeze, niciun copil nu trebuie sa locuiasca la mai mult de 5-6 km de scoala.

O ora dureaza 45 de minute, cursurile sunt intense si, mai ales, foarte participative. Salile de cursuri dispun de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie complete, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante, cate un calculator la fiecare doi elevi, masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tamplarie, o sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru, o sala de mese cu autoservire, etc. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mancarea e gratuita, subventionate toate de catre stat.

La ora 12.00 este pauza de masa la restaurantul scolii, care dureaza 30 de minute iar daca orele se prelungesc pana dupa-amiaza, scoala are obligatia sa le ofere elevilor si o mica gustare.

La ora 16.00 copiii sunt deja acasa iar daca parintii intarzie sa ajunga de la serviciu, copiii sunt capabili sa le pregateasca ei masa deoarece invata sa gateasca la cursul de gastronomie.

Seara se pregatesc de efectuarea temelor. Temele sunt foarte importante pentru ei si toti copiii trebuie sa le faca. Este foarte rau vazut un elev care vrea sa copieze, chiar si de catre ceilalti elevi, nu neaparat de profesori. Acestia vor fi complet izolati de catre restul elevilor, asa ca acest lucru nu se intampla foarte des in scolile finlandeze.

In Finlanda, copiii isi respecta foarte mult profesorii. Elevii nu poarta uniforme, dar au grija sa fie intotdeauna imbracati decent.

Pe durata acestor ani, in scolile din Finlanda nu se cauta incurajarea concurentei intre elevi, nici a comparatiilor competentelor si nici mcar nu se acorda note. Acest sistem pare sa functioneze din moment ce diferenta dintre cel mai bun si cel mai slab elev este extrem de mica.

Singurul test standardizat (gen Evaluare Nationala sau Bacalaureat) impus elevilor se da abia la varsta de 16 ani iar in urma acestuia, in jur de 93% din elevii finlandezi vor absolvi Liceul si aproximativ 60% dintre acestia ajung si la facultate.

Importanta unei educatii de calitate prin joaca

In Finlanda, cresele si gradinitele sunt considerate critice pentru dezvoltarea cooperarii si abilitatilor de comunicare ale copiilor deoarece aici se pregatesc copiii de mici iar educatia timpurie subliniaza respectul pentru individualitatea fiecarui copil si sansa pentru fiecare copil de a se dezvolta ca o persoana unica.

Educatorii au grija sa le dezvolte acestora abilitatile sociale si interactive, incurajandu-i sa acorde o atentie mai mare nevoilor si intereselor altor persoane, sa aiba grija de altii si sa aiba o atitudine pozitva fata de alte persoane, sa nu faca discriminari. Scopul este de a oferi copiilor incredere in fortele proprii, de a permite tuturor sa “devina adulti’, a fi capabili sa ia decizii responsabile, de a participa productiv in societate ca un cetatean activ si sa aiba grija la randul lor de alte persoane.

Educatia de baza in Finlanda

In Finlanda sunt obligatorii cei 9 ani de scoala generala. Aici nu exista programe de “çopii dotati” iar cei capabili ii ajuta pe cei mai lenti la invatatura pentru a fi cu totii la acelasi nivel educativ.

Clasele sunt mici, rareori peste 20 de elevi. La scoala se pune foarte mult accent pe limbile straine. Acestia invata doua limbi straine in plus fata de limba scolii (de obicei, finlandeza sau suedeza) si elevii din clasele I-IX petrec multe ore tinand cursuri in arta, muzica, bucatarie, tamplarie, fierarie si textile.

In aceasta tara se incurajeaza foarte mult placerea pentru lectura (in Finlanda se publica mai multe carti pentru copii decat in orice alta tara). Posturile de televiziune arata programe straine in limbile originale, cu subtitrare, astfel incat copiii sa fie impulsionati spre a citi, chiar in timp ce se uita la TV.

Invatamantul secundar superior incepe la 16 ani si dureaza 3-4 ani.

Atat profesorii din invatamantul primar cat si in cel secundar trebuie sa aiba o diploma de master pentru a se califica. Predarea este o profesie repectat si intrarea la programe de studii universitare este extreme de competitive. Un profesor trebuie sa aiba note foarte bune si sa treaca peste o competitive acerba, in scopul de a deveni profesor. Doar aproximativ 10% din candidatii la anumite programe au succes. Respectul acordat profesiei si salariile mari duc la performante mai ridicate si la un numar mai mare de copii foarte bine pregatiti educativ.

Daca v-a placut acest articol, alaturati-va, cu un Like, comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.

0